Competitiile scolare cu taxa s-au înmultit, tolerate de profesori si sustinute pecuniar de familiile copiilor.
Concursurile scolare s-au înmultit în ultimii ani precum ciupercile dupa ploaie. Cauza nu o reprezinta spiritul competitiv al elevilor, ci, mai degraba, alergatura profesorilor dupa bonificatii menite sa le îngreuneze salariul. Totul având drept materie prima creierele din primii ani de scoala si darea de mâna a parintilor.
Desi învatamântul în România e gratuit, participarea la cele mai multe concursuri nu scade sub taxa de 10 lei, bani pe care copiii îi achita fara a primi vreo chitanta. Mai mult, în schimbul participarii, micutii nu primesc mai mult de o diploma, în cazul ocuparii unui loc pe podium.
Plata si pentru absenti
Metoda de organizare a unui concurs este descrisa ca o masinarie de facut bani, pe didactic.ro, locul virtual de întâlnire a cadrelor didactice din tara. „Niste baieti isteti pun de o fundatie, încheie un acord de parteneriat cu Ministerul Educatiei si apoi organizeaza concursul. Pentru aceasta, în Comitetul de organizare, e musai sa fie cooptat si un inspector de specialitate. Se porneste masinaria: se trimit anunturi în toate scolile, educatorii si profesorii se transforma în agenti comerciali. Profesorul aduna banii de la copii si-i preda fundatiei, fara sa i se elibereze vreo chitanta. Taxa îsi urmeaza drumul ei firesc si se redistribuie. Oare cui?“.
Scenariul e confirmat si de Nadia Ciochina, o învatatoare din Pitesti. Aceasta povesteste cum, pentru Concursul National „Evaluare în Educatie“, a adunat de la elevii doritori, din clasa a II-a, câte 20 de lei. „În momentul în care am achitat banii de concurs, nimeni nu ne-a dat vreo chitanta pentru sumele depuse. Gânditi-va ca numai la nivelul judetului Arges au participat sute de copii! Mai mult, ni s-au cerut bani - la proba de matematica - chiar în ziua concursului, inclusiv pentru cei care s-au înscris, dar care, din motive de sanatate, nu s-au mai putut prezenta“, povesteste Ciochina.
Recorectare din motive financiare
Daca taxa de participare se plateste cu sfintenie, premiile pentru cei care le merita se fac uitate. „La concursul acela, 27 de elevi au obtinut punctaj maxim, printre care si sase elevi din clasa mea. Nu va imaginati bucuria acestor copilasi care au aflat ca sunt premianti!“, povesteste învatatoarea.
Bucuria a fost însa de scurta durata: Fundatia „Evaluare în Educatie“ a considerat ca sunt prea multi premianti în Arges si „a recorectat“ lucrarile cu punctaj maxim, schimbând regulamentul concursului dupa desfasurarea acestuia si ignorând baremul. „La doua saptamâni dupa concurs, notele copiilor au fost modificate, probabil pentru ca acest lucru micsora prea mult profiturile fundatiei. Cum sa ma duc acum sa le spun copiilor ca nu mai au premiul întâi?“, întreaba învatatoarea.
Inspectoratul se jura ca nu stie
Inspectoratul scolar se spala pe mâini, precizând ca nu se stie de existenta unor astfel de competitii. Cu toate ca fiecare concurs, pentru a fi organizat, trebuie sa aiba avizul institutiei. „E strict interzis a se lua bani pentru participarea la concursurile scolare.
E adevarat ca noi nu asiguram partea financiara, însa fundatiile trebuie sa-si asigure fondurile din sponsorizari sau de la consiliile locale“, spune Marian Banu, inspector de imagine în cadrul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, care conchide ca, „oricum, elevii nu sunt obligati sa participe“. Faptul ca nu sunt obligati sa participe este mai greu de explicat unui elev de 8 ani. „Se simte neglijat daca vede ca ceilalti participa, si atunci îi cere parintelui bani“, explica Ciochina cum creste numarul participantilor.
Solutie: neparticiparea
Pe forumurile site-urilor educationale, profesorii blameaza discriminarea pe care o creeaza astfel de competitii. „Un concurs e bun daca îi antreneaza pe toti elevii clasei, fara restrictii. Odata solicitate taxele, concursul devine discriminatoriu si conduce la ideea ca participantii trebuie sa fie recompensati, iar cadrele didactice sa obtina puncte“, spune un forumist. Altcineva priveste problema din punctul de vedere al copiilor: „Competitia la vârste fragede e în detrimentul dezvoltarii copilului. Unii psihologi spun ca, pâna la 10 ani, copiii nu ar trebui implicati în competitii. Copiii nu au discerna mânt, sufera enorm când sunt depasiti.
De aici rezulta neîncrederea în fortele proprii, pierderea respectului de sine“. „Evitarea concursurilor cu taxa“ - aceasta e rezolvarea pe care o propun profesorii. „Fiti siguri, cineva profita, iar noi, profesorii, devenim niste veritabili «agenti comerciali». Spiritul competitiv poate fi întretinut si pe alte cai, mult mai putin costisitoare. Se pot organiza concursuri în cadrul scolii sau pe internet. Costurile ar fi practic nule“, spune profesorul Borodi. O alta solutie ar fi ca dascalii sa-i sfatuiasca pe parinti sa nu-si mai lase copiii sa participe la concursurile cu taxa.
DE LA MIC LA MARE
Gradinitele, aceeasi poveste
La gradinita, spun autoritatile, concursurile nu si-au facut înca loc. „Se organizeaza un fel de concurs menit sa le testeze copiilor abilitatea de a lucra cu calculatorul. Este organizat de gradinita si nu-i costa pe parinti niciun ban“, spune inspectorul Conona Petrescu. Parintele unui copil dintr-o gradinita din Capitala are însa o alta varianta: „În fiecare an, fetita mea participa la un concurs despre care nu stiu prea multe. Fetita e mica si nu stie sa-mi explice prea bine, iar educatoarea nu da prea multe detalii. Platesc câte 10-20 de lei, iar copilul primeste, în schimb, o diploma de participare si nici un premiu“, spune mamica resemnata.CONSTANTA
Parintii care nu au bani de înscriere sunt revoltati
Aproape trei sute de elevi din mai multe scoli din judetul Constanta au participat, la sfârsitul saptamânii trecute, la prima editie a concursului national de matematica „Euclid“. Înscrierea la o asemenea competitie se plateste. Mai exact, parintii sunt cei carora li se forteaza mâna sa plateasca o taxa de 25 lei pentru fiecare din cele patru etape. La acest tip de concurs pot participa elevi din clasa a II-a pâna în clasa a XII-a. „Este, de fapt, un concurs privat, ca si altele care se desfasoara de mai multi ani în România, toate cu aprobarea Ministerului Educatiei“, explica inspectorul de matematica al ISJ Constanta, Cristian Patrana.
„Copiii se simt marginalizati“
Elevii cu rezultate bune sau foarte bune la matematica, dar care provin din familii nevoiase sunt însa dezavantajati. Este cazul unei eleve de 8 ani, din Navodari, ai carei parinti se declara depasiti de cheltuielile casei. „Unde vreti sa se mai sacrifice parintii? Pentru unii dintre noi, 25 de lei e foarte mult. Fetita mea este cea mai buna la matematica si anul trecut, când ne-au cerut 8 lei si am dat banii, a câstigat locul întâi“, explica Gigi Petrovici, tatal fetitei.
„Ideea o fi buna pentru scoala, dar nu este buna pentru copii. Ei vad ca cei care îsi permit sa plateasca taxa si obtin macar o diploma de participare sunt mai slabi la matematica si atunci se simt marginalizati, încep sa plânga si cer bani“, spune Gigi Petrovici. „Daca nu as avea bani sa ma duc, as vedea eu, m-as împrumuta numai ca sa ma duc la concurs“, confirma presiunile Andra Coman, din clasa a V-a.
Profesorul organizator al concursului „Euclid“ de la scoala din Navodari, Maria Burlaciuc, sustine însa ca elevii nu sunt obligati sa participe. „Un asemenea concurs îi obisnuieste însa pe elevi de mici cu competitia“, încearca Burlaciuc sa convinga. „De concurs se ocupa profesorii din diferite scoli, care iau direct legatura cu organizatorii. E vorba despre o fundatie din Bucuresti, a profesorului Ion Savu. Dumnealui are un protocol încheiat cu Ministerul Educatiei, protocol în baza caruia are voie sa organizeze concursul, iar subiectele vin pe e-mail“, explica profesoara.
Jumatate din banii colectati de la elevi ajung la fundatia organizatoare, iar jumatate ramân la scoala, pentru profesorii supraveghetori, corectori, consumabile. Pentru a fi mai atractiv, initiatorii anunta în regulamentul de desfasurare a concursului, postat pe internet, ca, indiferent de punctajul obtinut, elevii participa la o tombola. „Primesc un cod si apoi ne anunta pe site tragerea la sorti, dupa modelul 6 din 49 de la Loteria Nationala, si toti elevii care au acest cod vor fi premiati cu memory stick-uri, MP3 playere, telefoane mobile sau poate sa nu obtina niciunul“, explica profesoara.
„Un fel de condamnare subînteleasa“
Spre deosebire de unitatea de la Navodari, Scoala Generala „Ion Jalea“ din Constanta a refuzat participarea la concursul „Euclid“. „Sunt prea multe concursuri. Anul trecut am participat si noi la Concursul National pentru Evaluare în Educatie, unde copiii au platit o taxa de 20 lei“, explica directorul scolii, Mihaela Calenici. Directorul este solidar cu copiii sârguinciosi, dar prea saraci pentru a participa. „Copilul care este foarte bun este multumit ca are 10 la clasa. Pentru el nu mai conteaza competitia externa, pentru ca nu vizeaza un astfel de tel. El stie din start ca este un fel de condamnare subînteleasa“, considera Calenici. (Feri Predescu)
EXPLICATII
„Trebuie sa punem scolile la dispozitie“
Conducerea Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Constanta sustine ca nu este implicata în asemenea concursuri. „Daca exista aprobarea ministerului, noi trebuie sa le punem unitatile scolare la dispozitie“, se explica inspectorul general scolar Marian Sîrbu.
Seful ISJ nu stie daca fundatiile care organizeaza concursurile cu taxa sunt verificate de autoritatile de control financiar. „Pot fi câstiguri foarte mari si, daca ele sunt luate de niste persoane care si le folosesc pentru ele, atunci sigur ca asta poate fi o mare problema“, conchide Marian Sîrbu.