În ultimele doua saptamâni, cotidianul ,,Ziua" a lansat o campanie de presa pe tema examenului de Bacalaureat 2008. Urmare a acestui lucru, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului tine sa-si precizeze punctul de vedere, în scopul de a evita prejudicierea bunului mers al acestui examen si confuzia în rândul elevilor care se pregatesc pentru sustinerea lui.
Prin atacuri vehemente la adresa conducerii ministerului, cotidianul în cauza prezinta doar punctele de vedere ale unui grup de interese politice. Din acest grup fac parte Catalin Croitoru (membru al Partidului Democrat - Liberal si lider al Federatiei Educatiei Nationale), Stefan Vlaston (din partea ONG ,,EDU CER") si Florina Rogalski (autor de manuale), dar si Gheorghe Radulescu (Asociatia ,,EDU CER") - foarte activ într-un alt cotidian - si Mihaela Guna (din partea Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti). Aceste persoane si-au împartit teme de atac si denigrare a demnitarilor si a Ministerului Educatiei, dar si a celor 900 de cadre didactice care au participat la elaborarea subiectelor pentru examenul de bacalaureat.
Mai mult, promovarea intereselor politice si de grup se face prin utilizarea ca masa de manevra a elevilor de clasa a XII-a, evident majori si cu drept de vot. Temele alese se bazeaza pe speculatii si în mare masura pe opiniile personale în reala contradictie cu evolutia societatii si scolii românesti.
În articolul ,,BAC-ul la tribunal", aparut astazi, 23 mai, sub semnatura domnului Dan Mircea Cipariu, se prezinta, strict unilateral, concluziile dezbaterii cu privire la proba orala de limba si literatura româna a examenului de bacalaureat din acest an, organizata la Scoala Centrala din Bucuresti, din initiativa profesorului Florina Rogalski.
Întrucât la aceasta ora nu cunoastem care este pozitia exacta a grupului de contestatari ai unor aspecte ale probei orale si ce apartine interpretarii, fatalmente subiectiva, a autorului articolului, precizarile noastre se vor referi strict la textul publicat în cotidianul amintit.
1. Afirmatiile d-nei Florina Rogalski „[...] fusese chemata la raport de catre ministrul Cristian Adomnitei pentru a renunta la întâlnirea cu profesorii de limba româna. Florina Rogalski nu a cedat presiunii oficialilor Ministerului Educatiei [...]" sunt false. În discutia pe care ministrul educatiei a avut-o cu doamna profesor, i s-a recomandat ca dezbaterea sa fie una tehnica, o discutie între specialisti, iar rezultatele întâlnirii sa fie comunicate spre analiza Ministerului Educatiei. S-a facut apel la o abordare intelectuala a problemei care sa nu perturbe desfasurarea examenelor nationale.
2. Trimiterea la ,,programa pentru examenul de bacalaureat la proba orala de limba si literatura româna", în numele careia se construieste argumentatia din articol, contine un neadevar flagrant. Exista o singura programa de limba si literatura româna, un tot unitar, vizând cele doua probe, scrisa si orala. De asemenea, exista competente specifice comune celor doua probe, dar si competente specifice distincte. A vorbi doar despre proba orala, fara referire la proba scrisa, careia îi este complementara, reprezinta o evidenta intentie de dezinformare a opiniei publice si de manipulare a informatiei în scopuri obscure.
3. Scriitorii la care se face referire în articol (George Calinescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale, Marin Preda, George Bacovia sau Nichita Stanescu) nu sunt scosi din programa de bacalaureat, aparând în proba scrisa cu un numar maxim de texte (10-14 texte de fiecare). Solicitarea de a se mai introduce si la proba orala alte texte din scriitorii amintiti nu se justifica, întrucât importanta acestora ar fi supraevaluata prin raportare le contributia altor scriitori români, la epoci si ideologii literare, curente culturale si literare, orientari tematice ale operei si la competentele cerute de programa scolara în vigoare.
4. Cerinta de eliminare din proba orala a 26 de subiecte care sunt învinuite ca ,,depasesc programa sau chiar sunt în afara ei" (acestea încadrându-se în temele prevazute expres de programele scolare si de programa de examen: România, între Occident si Orient; identitate culturala în context european; perioada postbelica, curente culturale/ literare românesti în context european), întrucât prin prezenta lor ,,se atenteaza la fiinta nationala" este cel putin ciudata în contextul actual.
Astfel, contestatarii cer scoaterea tuturor subiectelor care vizeaza literatura si cultura româna sub comunism si integrarea europeana, întrucât acestea «nu au "nici o legatura cu literatura româna" si pentru ca sunt "fara relevanta estetica" si fara "valoare ideatica"», printre acestea numarându-se:
- S62 - cenzura comunista (Nicolae Manolescu, Realismul socialist. Literatura noua, 2004);
- S64 - literatura româna scrisa în comunism (Luminita Marcu, Fata în fata cu literatura româna scrisa în comunism);
- S65 - problema scolii, învatamânt - cercetare - productie (Paul Cernat, O lume disparuta. Pretul succesului);
- S66 - ideologia comunista si cultura (Claudia Buruiana, Fenomenul „reeducarii" din închisorile comuniste, 2005);
- S67 - publicatii interzise pâna la 1 mai 1848 (Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste din România. Raport final);
- S68 - teatrul în perioada postbelica (Anii '80. Marturii orale);
- S82 - literatura româna si cultura europeana (Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernitatii);
- S88 - atitudinea intelectualilor (medici) (Ion Vianu, Despre puterea medicala);
- S89 - mentalul colectiv (Andrei Plesu, Despre mânie);
- S90 - problemele educatiei, art 1-5 (Pactul national pentru educatie);
- S91-S100 - texte de referinta în limbaj juridic-administrativ, stiintific, jurnalistic despre integrarea europeana (Raport asupra atitudinii culturale si literare a romînilor, dupa 2000; Art. 8, 9, 10, din Conventia Europeana a Drepturilor Omului; fragment din Ghidul Consiliului European; fragment din Uniunea Europeana în România - opinii ale d-lui Olli Rhen; fragment din conferinta domnului Jonathan Scheele, 2005; fragment despre fondurile structurale pentru România dupa 2007).
5. Devine astfel evidenta intentia initiatorilor protestului, aceea ca în numele revenirii la ,,analiza pe text literar propriu-zis" (concept neprevazut de programele scolare în vigoare, care a renuntat la acesta înca din 1998, înlocuindu-l cu perspectiva comunicativ-functionala în studiul limbii si literaturii române, în litera si în spiritul caruia au fost elaborate toate programele scolare de dupa anul 2000), sa se revina la studierea literaturii române de pe alte principii (ca arta în sine, fara integrare în fenomenul cultural românesc si european, pe mai vechiul principiu al estetismului).
6. De fapt, grupul profesorilor contestatari se situeaza în afara prevederilor programelor scolare în vigoare, solicitarile acestora fiind expresia unor conceptii si a unor programe anterioare anului 2000 (când se studia un scriitor anumit si opera sa, fata de momentul actual când se formeaza competente de comunicare, drept suport fiind texte literare si nonliterare dintre cele mai variate: memorialistice, juridic-administrative, publicistice, mesaje din mass-media, informative, argumentative etc.). Amintim ca la proba orala pentru limbile moderne nu sunt prezente texte care sa se refere expres la literatura, cum se întâmpla la literatura româna (unde domina textele privind problematica literara si culturala), ci se refera la domenii care privesc insertia sociala a individului.
7. Prin subiectele pentru proba orala, publicate pe site-ul M.E.C.T., se respecta în întregime programele scolare în vigoare, iar reactiile ca cele ale grupului contestatar dovedesc fie o neîntelegere a ceea ce se întâmpla, fie rea-credinta. Cât despre valoarea ,,educativa" a sugestiei ca elevii sa dea în judecata M.E.C.T. pentru ca profesorii lor nu i-au format în spiritul programelor scolare în vigoare, nu mai este nimic de comentat.
8. Devine tot mai evident faptul ca politicilor educationale reformiste ale MECT li se opun accente conservatoare si de politica educationala de grup (între contestatari aflându-se autori de manuale scolare „cu cântec" si de auxiliare scolare axate pe rezolvari de subiecte, care nu-si mai regasesc temele, solutiile si opiniile exprimate în acestea). Prin atitudinea manifestata în acest moment al anului scolar se aduce un deserviciu evident bunei desfasurari a examenului de bacalaureat 2008.
9. Lasam la aprecierea opiniei publice crearea raportului de interese între campania împotriva subiectelor pentru proba orala la Limba si literatura româna si urmatoarele carti publicate:
- Florina Rogalski si colectivul - Limba si literatura româna - bacalaureat 2007;
- Florina Rogalski si colectivul - Limba si literatura româna - Studiul de cay si dezbaterea - repere teoretice si aplicatii la manualele pentru clasele a XI-a si a XII-a;
- Cecilia Stoleru - 300 de raspunsuri la 300 variante definitive de subiecte;
- Cecilia Stoleru - Bacalaureat 2008 si 2009 - Literatura româna - Comentarii literare.
Tânarul de 18-19 ani, care sustine bacalaureatul în acest an scolar, nu traieste într-o „eprubeta a criticii literare", ci în România anului 2008, membra a Uniunii Europene. De unde si prezenta unor texte nonliterare fundamentale pentru întelegerea lumii în care traim: Declaratia drepturilor omului, Ghidul cetateanului român în UE, Uniunea Europeana în România etc.). În scoala româneasca actuala, limba si literatura româna se studiaza din perspectiva comunicativ-functionala, si nu pentru cunoasterea în profunzime a unui domeniu specializat, asa cum ar dori autorii acuzelor. Prin subiectele pentru examenul de bacalaureat 2008, se cultiva dimensiunea europeana a României, si nu spiritul îngust si dogmatic al altor vremuri.