Daca cineva are curiozitatea sa urmareasca, macar în diagonala, ceea ce se întâmpla în oricare stiinta sau oricare domeniu de activitate, va constata ca nimic nu se întâmpla fara MATEMATICA.
A încerca sa aduci argumente noi pentru a justifica necesitatea studiului matematicii în gimnaziu si liceu este o provocare.
Indiferent de perioada istorica la care ne raportam, nu se poate nega importanta cunoasterii matematicii în dezvoltarea societatii si,în particular, în formarea unei persoane.
Matematica trebuie privita ca o excursie care dureaza o viata: începe din primul moment când copilul constientizeaza partile componente ale corpului si analizeaza mediul înconjurator prin asemanari/deosebiri ale unor teritorii de la foarte apropiate siesi, apoi din ce în ce mai îndepartate. Deja la vârsta de 12 –13 ani este necesara o serie de acumulari cantitative fara de care nu am putea beneficia de grade de libertate (de miscare,actiune, gândire).
Oricine trebuie sa fie capabil sa socoteasca macar cu numere naturale si fractii zecimale finite; fiecare dintre noi are de platit cel putin o factura.
Calculul unui procent este de asemenea esential pentru fiecare dintre noi,macar sa nu ne facem de râs la televizor daca trebuie sa calculam TVA-ul.
Aflarea unei arii sau a unui perimetru este de asemenea ceva ceea ce trebuie cunoscut de catre oricine.
Toate aceste lucruri ar trebui sa fie deja cunoscute de catre elevi pâna la vârsta de 13 ani.
Pe lânga aceste observatii cu privire la acumularile cantitative, nu trebuie sa uitam rolul formativ al matematicii.
În viata de zi cu zi, fiecare dintre noi suntem pusi, în orice moment, sa luam decizii. Totdeauna deciziile trebuie luate pornind de la o suma de fapte deja cunoscute (ipoteze) si aceste decizii trebuie sa fie cele mai bune, mai ales pentru noi. Dintre toate obiectele, pe care le studiem în scoala, matematica este poate singura care formeaza astfel de competente si asta mai ales prin rationamentele de geometrie.
Matematica este printre putinele obiecte de studiu unde lucram cu abstractiuni pe care apoi le aplicam pe obiectele din jur si culmea, ele se si potrivesc.
Prin matematica ne putem imagina usor lucruri care pentru un necunoscator de matematica sunt aproape imposibile. Ani în sir, secole chiar, s-a acceptat ca “printr-un punct exterior unei drepte se poate construi o paralela si numai una la acea dreapta”. Au venit Bolyai si Lobacevski si au construit o noua geometrie pentru care au gasit si aplicabilitate.
Matematica are un puternic rol educativ. Ea este cea care implica rigoare, argumentare, seriozitate (nu poti învata din trei în trei).
Daca cineva are curiozitate sa urmareasca încotro s-au îndreptat absolventii facultatilor de matematica vom fi surprinsi sa constatam ca pe acestia îi regasim aproape în orice domeniu si asta deoarece matematica asigura o mare capacitate de adaptabilitate. Se afirma pe drept cuvânt ca „ Daca ai putut sa înveti matematica, atunci poti învata orice.”
Matematica participa cu mijloace proprii la modelarea personalitatii celui care o utilizeaza, nu numai sub aspect intelectual ci si sub aspect estetic si moral.
Învatarea matematicii exerseaza judecata, îl ajuta pe elev sa distinga adevarul stiintific de neadevar; antreneaza organizarea logica a gândirii, ordonarea ideilor, recunoasterea ipotezelor si a concluziilor.
Matematica învata elevul sa distinga diverse aspecte ale unei situatii, sa degajeze esentialul de neesential, formeaza aspectele atentiei, antreneaza memoria logica, antreneaza analiza si sinteza.
Matematica favorizeza dezvoltarea imaginatiei creatoare si ajuta la formarea unui simt critic constructiv.
Matematica formeza spiritul stiintific caracterizat prin obiectivitate, precizie, gustul cercetarii fundamentate.
Matematica este cea care cultiva unele calitati ale exprimarii gândirii cum ar fi: claritatea, ordinea, conciziunea, eleganta.
Matematica dezvolta deprinderi de recunoastere si apreciere în raport cu creatia artistica, a echilibrului arhitectural, reguli de compozitie pe care se bazeaza artele plastice, ritmuri si structuri muzicale etc.
Matematica dezvolta sensibilitate fata de frumusetea formelor si organizarii naturii si tehnicii.
Începând de la organizarea si scrierea demonstratiilor si pâna la descoperirea unor relatii, studiul matematicii ofera numeroase elemente similare cu criteriile de apreciere ale frumosului.
Din perspectiva dezvoltarii morale matematica încearca:
Deci, învatarea matematicii, în deplin acord cu predarea ei, datorita apelului profund si extrem de nuantat la procedee logice, necesita un stil de munca adecvat; rezultatele în aceste încercari depind nu numai de efortul privit în sens cantitativ (volum de munca, volum de timp), ci mai ales de calitatea efortului depus.
Din punct de vedere practic, matematica ne ajuta sa gândim logic în situatii si contexte reale.
Matematica ne ajuta sa stim sa formulam probleme, sa structuram solutiile, sa executam pasii în ordinea corespunzatoare (algoritmizare), precum si sa evaluam solutia (optimizare,verificare).
Matematica ne ajuta sa identificam modele si relatii. Doua lucruri care ar parea la prima vedere foarte diferite, se pot dovedi a fi matematic foarte asemanatoare (izometrii).
Matematica ne ajuta sa masuram - timp, distante, bani, cantitatile de gatit, materiale de constructii, etc.
Matematica ne ajuta sa facem alegeri mai bune: alegem sa cumparam o masina pentru ca ea consuma mai putin, alegem un credit mai avantajos, cumparam actiuni care au un randament mai bun.
Matematica ne ajuta sa tragem concluziile unor sondaje , daca acestea sunt rezonabile sau nu, sa interpretam rezultatele unor analize medicale, sa ne organiza eficient o vacanta prin optimizarea cheltuielilor si încadrarea într-un buget.
Matematica este esentiala în stiintele naturale, cum ar fi chimia si fizica, dar este, de asemenea, importanta în stiintele sociale, cum ar fi economia si sociologia.Cele mai multe specializari universitare au nevoie de cât de putina matematica (statistica economica, statistica medicala).
Matematica are conexiuni la subiecte la care nu te-ai astepta - arta, muzica, poezie.
Tehnologia se schimba atât de rapid, si nimeni nu poate prezice competentele de care au nevoie oamenii la locul lor de munca sau în raport cu viata de zi cu zi în urmatorii ani.Cei mai multi profesori de matematica ar fi dispusi sa parieze ca elevul bine pregatit la matematica se va integra mai usor într-un domeniu nou, bazat pe reguli si logica.
Matematica poate fi si un domeniu distractiv.Am putea folosi matematica la jocuri, puzzle-uri si la deslusit mistere.
Matematica poate fi folosita în economie, finante, politica, studiind teoria jocurilor, elemente de baza se pot introduce în clasele terminale de liceu.
Matematica ne ajuta sa gândim matur, aceasta promoveaza luarea celor mai bune decizii.
Matematica dezvolta valori pozitive, cum ar fi perseverenta, rezistenta,persistenta, rabdare.
Secolul XXI se confrunta cu o serie de schimbari economice, politice, sociale, culturale, tehnologice etc. Resursele de baza nu mai sunt capitalul, munca fizica si pamântul, ci vor fi resursele intelectuale intangibile, capitalul de cunostinte, deprinderi, abilitati, atitudini si valori.
Specialistii au aratat ca, în economia actuala, cunostintele îndeplinesc trei functii economice esentiale:
Astfel pentru ca România sa poata sa aiba o industrie de produse electronice performante nefabricate în sistem loan, o bursa puternica, o puternica piata de soft, asigurari etc, matematica de liceu trebuie sa contina elemente practice folosite în ramurile de mai sus.
Prof. OVIDIU-MIHAI SONTEA, Bucuresti, 2012