Un pic de... TEORIE:

 

Orice problemă de matematică (n.r. şi nu numai) are două părţi. 

Exisă nişte fapte date şi care nu pot fi contestate ele fiind sigur adevărate şi alte fapte despre care nu avem siguranţa că sunt adevărate. 

Faptele care se dau formează IPOTEZA problemei, iar faptele care se cer formează CONCLUZIA. 

Rezolvarea unei probleme prin METODA REDUCERII LA ABSURD porneşte tocmai de la faptul că ne putem îndoi de concluzie. 

Din moment ce nu suntem siguri că cerinţa problemei este adevărată putem presupune că ea este falsă. 

Construim astfel o nouă afirmaţie care se adaugă la ipoteza problemei. 

Acum, pe baza unui raţionament, vom ajunge la o afirmaţie care este absurdă (este în contradicţie cu ceva deja acceptat că este adevărat). 

 

(ViitoriOlimpici.ro: Lecţia se adresează clasei a IV-a Autor: Ion Cicu, Profesor, Şcoala nr. 96, Bucureşti). 

 

Exemplificare:

 

IPOTEZA:

Textul metodologiei

 

CONCLUZIA:

„Cele două cadre didactice titulare care au cel puţin gradul didactic II, de regulă membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional nu trebuie alese de Consiliul de Administraţie al unităţii şcolare”.

 

DEMONSTRAŢIA:

Presupunem, prin absurd, că propoziţia: „Cele două cadre didactice titulare care au cel puţin gradul didactic II, de regulă membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional nu trebuie alese de Consiliul de Administraţie al unităţii şcolare” este falsă.

Negaţia ei este propoziţia:

„Cele două cadre didactice titulare care au cel puţin gradul didactic II, de regulă membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional trebuie alese de Consiliul de Administraţie al unităţii şcolare”.

 

În orice lucrare de logică, nu numai în logica matematică, două propoziţii legate prin conjuncţia „şi” formează o propoziţie adevărată dacă ambele propoziţii sunt adevărate.

 

În textul metodologiei e scris: „Art. 12. — (1) Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct la unităţile de învăţământ de stat prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a), cu excepţia centrelor de excelenţă, se constituie, prin decizie a inspectorului şcolar general, în următoarea componenţă:

...

b) 4 membri propuşi de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ pentru care se organizează concurs: 2 cadre didactice titulare care au cel puţin gradul didactic II, de regulă membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional şi 2 reprezentanţi ai autorităţilor publice locale care au cel puţin acelaşi nivel de studii cu al candidaţilor, în funcţie de modul de finanţare a unităţii;

...

Dacă pornim de la premisa că „propune” este tot una cu „alege” ar însemna că cele două afirmaţii legate prin „şi” trebuie să fie adevărate şi textul ar putea arăta aşa:

 

b) 4 membri aleşi de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ pentru care se organizează concurs: 2 cadre didactice titulare care au cel puţin gradul didactic II, de regulă membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional şi 2 reprezentanţi ai autorităţilor publice locale care au cel puţin acelaşi nivel de studii cu al candidaţilor, în funcţie de modul de finanţare a unităţii;

 

ABSURD! Deoarece a doua propoziţie este falsă, conform teoremei, pardon(!), Art. 11. — (3) În vederea constituirii comisiilor de concurs pentru unităţile de învăţământ de stat, imediat după publicarea anunţului în presă privind organizarea concursului, consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ pentru care se organizează concurs se adresează în scris:

a) autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, pentru desemnarea a 2 reprezentanţi care să facă parte din comisiile de concurs;

…

Această afirmaţie se regăseşte în IPOTEZĂ şi nu poate fi contrazisă!

 

Aşadar, presupunerea că „Cele două cadre didactice titulare care au cel puţin gradul didactic II, de regulă membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional trebuie alese de Consiliul de Administraţie al unităţii şcolare” este FALSĂ!

 

q.e.d.

 

Mergând pe firul acestei demonstraţii reiese că aşa cum consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ pentru care se organizează concurs se adresează autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, pentru desemnarea a doi reprezentanţi, prin analogie, aşa ar fi trebuit să se adreseze, în plan intern, Consiliului Profesoral.

 

prof. Cătălin Osiceanu