Tatăl său era ofiţer, iar mama sa profesoară de latină şi elină (greaca veche).

...

Ulterior, familia Panaitopol s-a mutat la Giurgiu, unde viitorul matematician a urmat şcoala primară, gimnaziul şi liceul. În timpul liceului, tânărul Laurenţiu Panaitopol a adus contribuţii valoroase la Gazeta Matematică şi Fizică, în calitate de colaborator. A fost câştigătorul necontestat al olimpiadelor şcolare de matematică, un adevărat lider al generaţiei sale.

 

În 1957, Laurenţiu Panaitopol a devenit student al Facultăţii de Matematică şi Fizică a Universităţii din Bucureşti, unde s-a remarcat prin pasiunea pentru ştiinţele exacte. Dar, în 1957, regimul comunist era intolerant. Sub acuzaţii absurde de genul „are o atitudine duşmănoasă”, „are o atitudine ostilă ştiinţelor sociale”, a fost exmatriculat din facultate la începutul anului II şi trimis să lucreze în uzină la „Timpuri noi” ca frezor de roţi dinţate.

După doi ani, autorităţile au mai relaxat lupta de clasă. Ambiţia şi dragostea nemărginită pentru matematică l-au adus pe Laurenţiu Panaitopol din nou la universitate.

 

A obţinut licenţa în 1964 cu o lucrare de diplomă în domeniul analizei matematice. Din cauza „dosarului de cadre”, nu a putut rămâne în învăţământul superior şi a fost nevoit să se mulţumească cu un post de profesor în satul Remuş din actualul judeţ Giurgiu. Ulterior, s-a mutat la Giurgiu unde a predat la Liceul Economic şi apoi la liceul Teoretic „Ion Maiorescu”.

 

În 1970, a devenit asistent la Facultatea de Pedagogie-Psihologie şi apoi la cea de Matematică.

În 1979, a susţinut teza de doctorat cu titlul „Contribuţii la studiul funcţiilor aritmetice. Verificarea pe calculator a unor ipoteze”.

 

În acelaşi timp cu preocupările ştiinţifice specifice unui cadru didactic universitar, profesorul Laurenţiu Panaitopol a avut o slăbiciune deosebită pentru matematica elementară din liceu şi gimnaziu. S-a ocupat cu multă pasiune de pregătirea loturilor olimpice, a compus o mulţime de probleme, adevărate bijuterii matematice, pe care le-a propus la diferite etape ale olimpiadelor de matematică.

Timp de 40 de ani a fost unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai Gazetei Matematice.

 

Ca profesor de metodică în cadrul Facultăţii de Matematică, a format generaţii şi generaţii de profesori.

Profesorul Laurenţiu Panaitopol s-a stins din viaţă la 18 noiembrie 2008, după o lungă şi grea suferinţă.

În amintirea lui anual se organizează Concursul Laurentiu Panaitopol al Filialei Bucureşti a Societăţii de Ştiinţe Matematice din România şi Institutului de Matematică al Academiei Române.