Concursul pentru directorii de şcoli este unul dintre cele mai complexe exerciţii derulate de Ministerul Educaţiei. L-am demarat în august, pe o metodologie discutată cu multe luni înainte. Presiuni, emoţie pusă la bătaie şi multe acuzaţii fără acoperire. Minciuni, multe minciuni, chiar. Au fost voci vehemente care au urmărit oprirea concursului şi, implicit, continuarea unei practici nocive pentru şcoală. Am mers mai departe. Pentru că, în tot acest timp am încercat aici, în Minister, să organizăm un concurs corect, care să dea o şansă reală pentru profesionişti.

 

Concursul pentru directori este şi un exerciţiu de înţelegere a modului cum a fost învăţat ”sistemul” să funcţioneze. Pentru că ”sistemul” s-a repliat şi a înţeles unde are cale de manevră: comisiile judeţene de evaluare. Acolo s-au purtat adevărate lupte de gherilă. Am primit sute de mesaje pe e-mail, ori aici, pe Facebook. Dar contestaţii, puţin sub 300. Soluţionate favorabil, aproape toate.

 

Unele dintre sesizările primite vor ajunge la parchet. Alte situaţii din judeţe sunt deja anchetate. Pentru că, oricât şi-a dorit ”sistemul” să ne opească, noi am mers mai departe cu principii, valori, responsabilitate.

 

Felicit toate profesoarele şi toţi profesorii care au promovat acest concurs! Le doresc putere de muncă, dedicare şi forţa de a face din şcolile lor adevărate oaze de creativitate. Îmi doresc ca singura presiune pe care să o simtă să fie legată de binele elevelor şi elevilor lor!

 

Concursul acesta trebuie să fie doar începutul. Dacă vrem să transformăm cu adevărat educaţia, dacă ne dorim ca vorbele frumoase şi visurile copiilor noştri să nu se oprească la porţile şcolilor, suntem datori cu o altfel de politică a şcolii. Una care nu are nimic de-a face cu politica de partid.

Ei, şi tragem linie. Cu bune, cu rele, concursul acesta a fost una dintre cele mai puternice experienţe profesionale.
Mi-a arătat o faţă a societăţii şi, implicit, a comunităţii profesorilor din preuniversitar, pe care nu mi-aş fi dorit să o văd. Nu pentru mine, nu pentru colegii din minister, ci pentru copiii şi profesorii dedicaţi, care cred în munca lor.

Cu bune, cu rele, concursul acesta dă viitorilor directori libertatea pe care, până acum, poate nu au avut-o.
Acea libertate de a-şi urma propria conştiinţă. Ţine de ei să o fructifice, iar asta se va simţi şi în spiritul comunităţilor lor şcolare, pe care vor avea şansa să îl construiască.

Ce vor face directorii, vom putea vedea cu toţii. Ce anume a schimbat anul 2016, iarăşi vom vedea.

Şi, da, concursul acesta trebuie să fie doar începutul.

 

https://www.edu.ro/peste-5400-de-candida%C8%9Bi-au-promovat-concursul-na%C8%9Bional-de-ocupare-func%C5%A3iilor-vacante-de-director-%C5%9Fi