Într-un sistem de învăţământ în care includerea elementelor postmoderniste în tehnicile de predare şi evaluare lipseşte cu desăvârşire, în care analfabetismul funcţional atinge cote alarmante, iar absenteismul şi abandonul şcolar constituie mărci cât se poate de clare ale traseelor educaţionale neeficiente şi neflexibile, mitul olimpicilor rămâne unul dintre puţinele, dar insuficientele instrumente care pledează în favoarea schimbării de direcţie în învăţământul preuniversitar din România. În anul şcolar 2015-2016 ne mândrim cu aproximativ 7000 de olimpici naţionali, dintre care 202 au fost laureaţi la fazele internaţionale, reprezentând ţara noastră cu mândrie şi demonstrând că avem resursă umană pentru a face, în ciuda lipsurilor, performanţă. Cu toate acestea, poveştile din spatele procesului de selectare a loturilor olimpice, precum şi întregul fenomen ce se străduieşte să readucă o rază de speranţă în climatul educaţional, sunt mai puţin cunoscute sau mai puţin acceptate.
Consiliul Naţional al Elevilor, unica structură reprezentativă a elevilor din România, îşi propune în acest context realizarea unei introspecţii care să readucă în atenţia publicului larg incapacitatea stabilirii calităţii şi a relevanţei sistemului educaţional prin prisma promovării elitelor. Deşi apreciem prestanţa colegilor noştri în cadrul competiţiilor naţionale şi internaţionale, nu putem rămâne indiferenţi când învăţământul de masă este covârşit de fracturi de logică, de lipsă de interes, de motivaţie şi de investiţii care să vină în sprijinul dezvoltării şi modernizării infrastructurii.
Mai mult decât atât, nu de puţine ori semnalăm proceduri deficitare de selectare a loturilor olimpice. Deseori ne sunt sesizate cazuri în care punctajele nu se justifică pe baza baremului, în care corectura nu se realizează corespunzător prevederilor din Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a competiţiilor şcolare, aprobată prin OMECTS 3035/2012. De asemenea, Consiliului Naţional al Elevilor i s-au pus în vedere şi situaţii în care unor profesori incompatibili cu prevederile actului normativ susmenţionat le-a fost permisă prezenţa în comisia de corectare şi că tocmai aceşti profesori au influenţat decisiv clasamentul final. În acest sens, ne exprimăm dezacordul atât în ceea ce priveşte lipsa unei monitorizări mai drastice a Ministerului Educaţiei Naţionale şi lipsa impunerii unor sancţiuni bine definite, care să vină în sprijinul elevilor ce consideră că drepturile le-au fost lezate, cât şi în ceea ce priveşte lipsa obiectivităţii şi transparentizării proceselor ce stau la baza constituirii loturilor olimpicii şi acordării celorlalte distincţii.
Totodată, printre principalele inconveniente se numără şi realizarea unor subiecte care nu concordă cu realităţile sistemului, prin depăşirea nejustificată a programei pentru olimpiadă, astfel încât itemii propuşi devin realizabili doar de elevii din centrele universitare, restricţionează accesul elevilor bine pregătiţi, motivaţi, dar neprivilegiaţi geografic la performanţă, diferenţele înregistrate fiind indubitabil în favoarea primilor menţionaţi.
În consecinţă, luând în considerare contextul actual, de definitivare la nivel naţional a loturilor olimpice, Consiliul Naţional al Elevilor solicită public respectarea metodologieicadru, precum şi a legislaţiei în vigoare şi transparentizarea şi echilibrarea procesului de selecţie, astfel încât să fie respectat principiul echităţii şi drepturile elevilor olimpici să fie integral respectate.
“Nimeni nu contestă rolul major pe care îl joacă olimpiadele şcolare în climatul educaţional din România şi nicidecum pregătirea solidă a elevilor şi profesorilor care reuşesc să se remarce la nivel naţional şi internaţional, însă, de foarte multe ori, uităm să ne aplecăm asupra învăţământului de masă, marcat de nenumărate lipsuri şi neconcordanţe, doar pentru că sperăm ca poziţiile pe care se situează olimpicii români în cadrul competiţiilor internaţionale să fie relevante şi în procesul de stabilire a calităţii şi a eficienţei la nivel macro. Or, acest fapt este aproape imposibil, din multiple considerente, astfel încât atenţia actorilor relevanţi în educaţie la nivel naţional ar trebui să se concentreze în direcţia asumării educaţiei drept o prioritate şi a investirii masive în modernizarea şi compatibilizarea ei cu cerinţele riguroase ale pieţei muncii. Mai mult decât atât, în culisele fenomenului olimpic, situaţia nu este tocmai aşa cum este percepută din exterior. Nivelul de dificultate la anumite materii devine vizibil din ce în ce mai ridicat, şansele unui elev care nu provine dintr-un centru universitar scad dramatic, profesori incompatibili cu criteriile prevăzute de metodologie ajung să decidă soarta lotului olimpic, iar numeroase olimpiade se inventează şi reinventează, înfiinţându-şi propriile internaţionale, fără a exista o motivare transparentă în prealabil. Şi atunci se naşte întrebarea: oare elevii olimpici reprezintă cu adevărat elita învăţământului românesc sau doar un instrument de camuflare a hibelor cu care ne confruntăm de zeci de ani?”, a declarat Alexandra TUŢĂ, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.