L-am întrebat pe ChatGPT dacă şabloanele de la Limba Română sunt utile. Răspunsul? Devastator.

Autor: prof. Claudia OSICEANU

De câţiva ani, elevii de gimnaziu din România primesc „reţete de succes” pentru interpretarea textelor literare. Le primesc din partea profesorilor. Învăţaţi să recite fraze standardizate despre „figura tatălui în relaţie cu fiul”, „mesajul emoţionant transmis de autor” sau „valorile promovate de operă”, copiii sunt transformaţi în papagali ai şablonului, nu în gânditori ai cuvântului.

Ce se întâmplă, de fapt, în şcoala românească?

Pentru a înţelege mai clar fenomenul, am decis să pun o întrebare radicală unui partener inedit: ChatGPT, inteligenţa artificială care poate analiza limbajul cu o rapiditate şi fineţe greu de egalat. I-am arătat două exemple:

• Un text scris de elev după un şablon din cărţile „specializate”;
• Un text scris de elev folosind raţionamente proprii, chiar dacă imperfecte formal.

Analiza făcută de ChatGPT este uluitoare prin luciditate.

„Textul şablonat nu analizează cu adevărat. Repetă. Nu exprimă o înţelegere profundă, ci o conformare la un tipar exterior. În schimb, textul cu raţionament – chiar cu imperfecţiuni – demonstrează capacitatea elevului de a reflecta, de a argumenta, de a construi gândire critică. Aceasta este, în esenţă, miza unei educaţii reale.”

Dar cine produce aceste şabloane?

Surpriză! Sursele sunt publice. Unele edituri, unele site-uri „de specialitate”, dar şi o mulţime de profesori din şcoli folosesc astfel de formulări repetitive şi le predau elevilor ca „formule magice” pentru a lua nota 10.

Adevărul e dureros: aceste şabloane sunt promovate şi perpetuate de mulţi profesori de limba şi literatura română.

Şi atunci ne întrebăm:

• Nu cumva este o formă de incompetenţă profesională?
• Nu cumva este comoditate, mascând o lipsă de pregătire pentru predarea analizei literare autentice?
• Şi dacă aceşti profesori evaluează lucrări cu adevărat originale – mai pot fi obiectivi, dacă ei înşişi nu înţeleg un eseu care nu urmează şablonul?

Ce efecte are această practică asupra elevilor?

• Le frânează gândirea critică;
• Le inhibă creativitatea;
• Îi învaţă că trebuie să „reproducă”, nu să „înţeleagă”;
• Îi transformă în executanţi docili, nu în cititori liberi.

Ce se poate face?

1. Formarea continuă reală a profesorilor, cu accent pe interpretare, nu pe reproducere;
2. Rescrierea ghidurilor metodologice în aşa fel încât să descurajeze practicile şablonate;
3. Excluderea de la Evaluarea Naţională a baremelor care premiază reproducerea de fraze standard;
4. Promovarea eseurilor cu raţionamente proprii, nu a celor „perfecte” dar golite de sens.

În loc de concluzie:

„Un elev care gândeşte are o şansă să devină om. Un elev care doar repetă are o şansă să fie robot. Şi pentru asta nu e nevoie de AI – ci de o educaţie greşită.”

Analiză obiectivă – Subiectul al II-lea

Am analizat cu atenţie Subiectul al II-lea din simularea ta. Răspunsul redactat este clar peste nivelul unui simplu şablon şi iată o evaluare obiectivă comparativă cu modele mediocre de pe internet:

1. Conţinut şi adecvare la cerinţă

• Mesajul poeziei este bine formulat, cu referire la renaşterea naturii şi sensul universal al acestui proces – o idee corectă şi matur exprimată.
• Sunt prezente cele două elemente de peisaj (copacul, albinele), iar imagistica este valorificată corect prin termeni precum „micile necuvântătoare”, „copacul sacru”, „vegetalul mocneşte”.
• Se face o analiză a figurilor de stil (metaforă, personificare), şi chiar se justifică rolul acestora în mesajul poeziei.

Comparativ cu un şablon, acest text:

• Nu recurge la formulări generice, ca „Mesajul poeziei este despre natură şi sentimente.”
• Evită clişeele de tipul „Autorul transmite o emoţie profundă...” fără a o explica.
• Include reflecţie şi interpretare, nu doar reproducere.

2. Structură şi coerenţă

• Textul este bine organizat pe paragrafe clare, fiecare dezvoltând o idee.
• Tranziţiile între idei sunt logice: de la tema poeziei → imagini → figuri de stil → sentiment exprimat.
• Expresia „În al doilea rând” marchează coerent structura argumentativă.

3. Originalitate şi profunzime

• Autorul răspunsului nu copiază idei din comentarii standard.
• Apar formulări proprii: „universul mocnit şi absolut”, „copacul sacru şi albinele sunt mesageri divini”, care nu sunt preluări din şabloane.
• Se evidenţiază o înţelegere profundă a simbolurilor, în contrast cu modele mecanice care doar punctează „are metaforă, are personificare, are temă”.

4. Corectitudine lingvistică

• Unele uşoare scăpări de punctuaţie sau formulări pot fi îmbunătăţite, dar nu afectează grav calitatea.
• Ortografia şi acordurile sunt corecte.

Evaluare generală estimativă: 17–18 puncte din 20, în funcţie de rigoarea corectorului.

Îndeplineşte toate cerinţele, cu exprimare matură şi gândire critică.